Pacientul.

CA 19-9 este un antigen prezent in pancreas, in tesutul epitelial al stomacului , dar si alte  parti ale tubului digestiv.  De aceea el este utilizat ca si marker pentru cancerul de pancreas si cel al tractului digestiv.

 Markerul CA 19-9 are indicatie majora in suspiciunea de cancer pancreatic, colorectal (in asociere cu ACE), biliar sau gastric (in asociere cu ACE si CA 72-4),  precum si in monitorizarea pacientilor cu aceste tipuri de neoplazii. Multitudinea de alte neoplasme in care poate fi intalnit ii da aceasta nespecificitate de organ.

 Valoarea normala este : < 37 U/ml; valorile  pot varia de la un laborator la altul.

Recoltarea sangelui pentru acest test se poate realiza si  postprandial (pacientul poate sa manance inaintea prelevarii).

O valoare pozitiva nu inseamna insa prezenta categorica a neoplasmului, alte investigatii fiind absolut necesare in stabilirea unui diagnostic corect. Unele afectiuni benigne (ciroza hepatica, hepatite, pancreatite, colecistite, boli autoimune, fibroza chistica sau alte afectiuni benigne pulmonare, rinichiului sau tractului gastrointestinal) se pot asocia cu valori crescute ale CA19-9. (mai mult…)

 CA 125 este un antigen de suprafata derivat din tumorile epiteliale canceroase seroase si este absent in cele mucinoase. Acest marker tumoral este intalnit la valori crescute la peste 80% din plasma pacientelor cu cancere de ovar non-mucinoase, putand fi folosit in explorarea cancerului ovarian. Pentru cresterea contributiei acestuia la acuratetea diagnosticului si monitorizarea terapeutica se recomanda asocierea sa cu ultrasonografia transabdominala si transvaginala.

Daca se dezvolta un chist ovarian care este partial solid si sunteti  predispusa la cancer ovarian, doctorul poate testa nivelul de CA 125 in sange pentru a determina daca chistul poate fi canceros.

Valoarea normala a CA 125 este < 35 U/ml; valoarea poate diferi de la un laborator la altul.

Acest test nu este intotdeauna un mod precis de a determina daca o femeie are cancer ovarian. De exemplu, unele femei care au cancer ovarian au un nivel normal de CA 125.

Niveluri crescute de CA125 pot indica si afectiuni necanceroase cum ar fi endometrioza, fibrom uterin si boala inflamatorie pelvina . De asemenea, se pot obtine valori crescute ale CA 125 daca testarea are loc in timpul menstruatiei sau in ultimele 3 luni de sarcina (mai putin de 50 U/ml).

Valoarea markerului CA 125 poate fi crescuta in stadii avansate de evolutie a bolii (stadii II, III, IV). El este mai putin util pentru diagnostic, dar este de mare ajutor in monitorizarea evolutiei bolii. Valorile mari ale antigenului CA 125 se asociaza cu invazia peritoneala (ascita neoplazica), cu adenocarcinomul papilar seros si cu recidivele locale.

Raspunsul bun la chimioterapie se asociaza cu valori normale ale lui CA 125, ceea ce inseamna stabilizarea bolii. Lipsa unui raspuns eficient la chimioterapie se asociaza cu valori crescute ale antigenului CA 125, ceea ce impune schimbarea tratamentului.

Pentru cresterea valorii markerului tumoral CA 125 mai ales in depistarea precoce a cancerului ovarian se impune asocierea determinarii sale cu examenul ginecologic si sonografia pelvina dupa un anume algoritm: dupa 35 ani la 3 ani; dupa 40 ani la 2 ani sau dupa alti autori la 2 ani, dupa varsta de 25 de ani.

Testul de sange CA 125 este recomandat in general numai femeilor care au risc de a avea cancer ovarian.

Recoltarea probei de sange pentru acest test se poate efectua si postprandial (pacienta poata sa manance inaintea prelevarii).

CA 15-3 este un marker tumoral care este utilizat in principal la pacientii cu suspiciune de cancer de san.

Valoarea normala a acestui marker este < 30 U/ml, putand prezenta mici variatii in functie de laborator.

Valorile moderat crescute sunt cele cuprinse intre 30-60 U/ml, iar valorile extrem de mari care necesita o atentie sporite din partea doctorului si care determina conduita terapeutica sunt cele care depasesc 60 U/ml.

Valori foarte mari ale acestuia poate semnifica un stadiu avansat de boala sau un cancer in stadiu metastatic ( de obicei metastaze osoase si/sau hepatice).

CA 15-3 poate fi utilizat si in monitorizarea terapeutica a cancerului de san.

Valori mari post terapeutic ale CA15-3 pot indica o recidiva locala sau o lipsa de raspuns la tratament, deci o extindere a bolii . Efecturea CA 15-3 nu se efectueaza imediat dupa inceperea tratamentului. De obicei, medicul va astepta cateva saptamani de la inceperea tratamentului pentru a monitoriza nivelul CA 15-3.
 

Valori crescute ale CA15-3 pot fi gasite si in alte neoplazii (cancerul ovarian, cancerul pulmonar,  cancerul pancreatic, cancerul de stomac, cancerul colorectal, cancerul uterin), precum si in unele afectiuni benigne (endometrioza, afectiuni inflamatorii pelvine, hepatita acuta, ciroza, hepatita cronica severa, afectiuni benigne ale sanului, ovarului, sarcina, alaptarea) .

O valoare normala a CA 15-3 nu exclude prezenta unui cancer de san; 25-35 % din pacientii cu cancer de san au tumori care nu produc CA 15-3.

Aceasta testare se poate efectua si postprandial (pacientul poate sa manace inaintea prelevarii sangelui).

CA 15-3 este cel mai specific marker pentru cancerul de san, el putand fi efectuat in asociere cu ACE ( antigen carcino-embrionar).

Markerii tumorali sunt substante (macromolecule – proteine, acid nucleic etc.) care pot fi prezente in tesutul tumoral sau eliberate in sangele sau fluidele corpului ; de obicei acestea se gasesc in sange si urina. Ele pot fi produse de celulele tumorale sau pot aparea ca raspuns al organismului la prezenta tumorii.

Din pacate, rolul lor in diagnosticarea diferitelor tipuri de cancer este minor, mai ales in stadiile precoce ale neoplaziilor.

ROLUL MARKERILOR TUMORALI IN ONCOLOGIE

Valoare de screening

Pentru ca tratamentul este cu atat mai eficace, cu cat cancerul este depistat in stadii timpurii, s-a incercat utilizarea markerilor tumorali cu rol de semnalizatori ai unei stari patologice, determinarea lor facandu-se la un numar mare de persoane sanatoase sau la persoane cu risc crescut, in incercarea de a detecta o neoplazie intr-un stadiu cat mai timpuriu. Aceasta metodologie se inscrie in randul altor teste non-tumorale, cum ar fi mamografia pentru cancerul de san sau colonoscopia pentru cancerul colorectal.

Valoare diagnostica

Markerii tumorali, alaturi de alte date culese de catre clinician, cum ar fi localizarea tumorii, anumite manifestari, anumite teste de laborator alterate, pot uneori sa ajute la diagnosticul anumitor tipuri de cancer, aratand daca tumora este benigna sau maligna.

Valoare prognostica

Markerii tumorali pot fi uneori folositi (alaturi de alte investigatii) ca markeri de prognostic, in aprecierea evolutiei unui cancer sau a raspunsului la tratament. Ei pot ajuta terapeutul in stadializarea bolii neoplazice si in elaborarea planului terapeutic adecvat persoanei si tipului de cancer studiat.

S-a constatat ca niveluri crescute ale markerilor tumorali determinate preoperator au fost asociate cu recidive locale sau metastaze precoce, fata de cazurile cu niveluri moderate. Postoperator, persistenta unor niveluri crescute are semnificatia neextirparii in intregime a tumorii sau prezenta metastazelor. (mai mult…)

Fosfatazele acide sunt fosfataze cu ph optim de activitate 4,5-4,9;  actiunea optima a fosfatazei acide prostatice este la ph 4,6. Acestea au diverse proveniente: ficat, os, san, prostata.

Pentru practica medicala curenta prezinta interes fosfataza acida prostatica care se diferentiaza de fosfatazele cu alte proveniente prin faptul ca este inhibata selectiv de L-tartratul de sodiu.

Fosfataza acida prostatica se gaseste in mod normal doar in mici cantitati in sange, dar poate fi gasita la valori mari la unii pacienti cu cancer de prostata, mai ales daca cancerul se afla intr-un stadiu avansat cu metastaze.

PAP poate fi gasita la valori ridicate si in afectiuni benigne ale prostatei, in alte afectiuni (osteoporoza, ciroza hepatica, embolism pulmonar, hiperparatiroidism, boala Gaucher, boala Paget), precum  si in alte cancere (cancerul testicular, leucemii, limfoame non-Hodgkiniene).

Anumite medicamente pot sa determine scaderi sau cresteri ale nivelului PAP .De asemenea valoarea acestuia poate sa creasca dupa efectuarea vreunei manevre asupra prostatei (ex.: tuseu rectal), bopsie prostatica etc. Se recomanda, ca in cazul unei manevre asupra prostatei , determinarea valorii PAP sa se faca la 10 zile dupa aceasta.

Valoarea normala a PAP este : < 3 ng/ml; aceasta valoare poate sa varieze de la un laborator la altul.

Fosfataza acida prostatica se utilizeaza impreuna cu PSA in diagnosticul cancerului de prostata si monitorizarea raspunsului la tratament. Biopsia prostatica este folosita pentru diagnosticul histologic al tumorii.

PAP este pentru cancerul de prostata un marker tumoral mai specific decat PSA .

Antigenul specific prostatic (PSA)  este o glicoproteina produsa in citoplasma celulelor epitaliale prostatice. El este prezent, intr-o cantitate mica, in mod normal in serul (sangele) barbatilor. Cresterea valorii acestuia apare in cazul unui cancer de prostata  sau a altor afectiuni ale prostatei.

Efectuarea testarii PSA-ului sanguin este utilizata frecvent in diagnosticarea timpurie adenomului de prostata.

Valoarea normala a PSA -ului este:

• 0 – 2,5 ng/ml, la persoanele pana la 50 de ani
• 0 - 4 ng/ml, la persoanele cu varsta de peste 50 de ani

Valori crescute ale PSA -ului poate sa sugereze prezenta unui cancer prostatic. Cancerul de prostata poate sa exista si in cazul unui PSA in limite normale (rezultat fals negativ). De asemenea, valori crescute ale PSA -ului se pot intalni si in  alte cazuri, cum ar fi : prostatita acuta, uretrita, hiperplazie benigna de prostata, carcinom de prostata, iritatii prostatice, o ejaculare recenta, manevre asupra prostatei (ex: tuseu rectal); acestea sunt rezultate fals pozitive.

In cazul in care valoarea PSA este cuprinsa intre 4 – 10 ng/ml este recomandata efectuarea PSA liber pentru o diagnosticarea corecta si pentru a evita, pe cat posibil, efectuarea biopsiei prostatice. Cand raportul dintre PSA total/PSA este mai mic decat 25% creste riscul prezentei unui cancer prostatic. (mai mult…)