Pacientul.

Daca ati suferit o extractie dentara, pentru buna vindecare a plagii postextractionale , este recomandat sa se respecte urmatoarele reguli:

- pansamentul din gura trebuie sa-l pastrati 30 minute

- nu deranjati cheagul sanguin format in alveola prin manevre energice de clatire si masticatie

- in urmatoarele 3 zile nu consumati alimente foarte fierbinti, foarte reci sau produse lactate

- spalati-va pe dinti ca de obicei (dimineata si seara), igiena riguroasa fiind un factor decisiv in  procesul de vindecare

- durerile postextractionale sunt normale in primele 3 zile si se calmeaza cu analgezice obisnuite  (Algocalmin, Nurofen, Keonal etc.). Pentru evitarea hemoragiilor postexctractionale nu folositi produse pe baza de aspirina. Antibioticele se vor administra numai la indicatiile medicului si dozele prescrise de acesta.

- in cazul in care durerile persista mai mult de 7 zile sau devin violente, prezentativa la control la medicul stomatolog

Luna I

Rezultatul testului de sarcina este pozitiv si cel mai mare miracol al vietii se produce in corpul tau: o noua fiinta vine pe lume, a carei mostenire genetica provine jumatate de la tine si jumatate de la viitorul tatic. O fiinta unica, diferita de toate celelalte: copilul vostru.

La sfarsitul primei luni, menstruatia a intarziat cu 15 zile, deoarece ovulatia si fecundatia au loc in general in a 14-a zi a ciclui menstrual. Au trecut deci 6 saptamani de amenoree (6 saptamani de la prima zi a ultimei menstruatii).

Unele femei observa mici sangerari in aceasta luna, dar care sunt diferite de menstruatia normala. Aceste sangerari corespund de obicei implantarii oului fecundat in uter.

Atat de putin timp a trecut, dar corpul tau incepe deja sa se modifice. Semnele pe care le observi sunt direct legate de cresterea producerii de hormoni: sani durerosi, somnolenta, greturi, oboseala exagerata. Dupa fertilizarea ovulului, corpul tau incepe sa produca progesteron in cantitati mari pentru a impiedica menstruatia. Drept raspuns, mucoasa uterina se ingroasa iar aportul de sange la uter creste. Colul uterin se acopera cu mucus pentru a crea o bariera protectoare. Volumul uterului incepe sa creasca, iar acesta devine mai moale pentru a permite nidatia (implantarea) oului.

Poti sa te prezinti la primul control prenatal inca din prima luna. In cazul in care nu exista probleme deosebite, o singura consultatie va fi suficienta pentru primele trei luni. Prima ecografie va avea loc intre 11 si 13 saptamani de la inceputul ultimei menstruatii (adica intre saptamana 9 si 11 de sarcina) si consta in verificarea localizarii intra-uterine a sarcinii si a vitalitatii embrionului.

Primul consult medical prenatal contine o serie de intrebari, un examen clinic complet si un examen ginecologic. Medicul iti va nota greutatea corporala si tensiunea arteriala. Iti va indica si analizele sangelui pe care trebuie sa le faci la inceputul sarcinii:
• Determinarea grupei sanguine complete (inclusiv factorul Rhesus)
• Numaratoarea formulei sanguine (NFS) –in special nivelul de hemoglobina si de plachete sanguine
• Depistarea bolilor infectioase: toxoplasmoza, rubeola, sifilis, virusul HIV, virusul hepatitei B sau C
• Analiza glucidelor sau albuminei din urine.

In timpul primului consult medicul ginecolog va calcula termenul probabil al nasterii. Pentru aceasta, medicul te va intreba data de inceput a ultimei menstruatii normale. Adunand data ovulatiei la aceasta data vei obtine data de inceput a sarcinii. Cum ovulatia are loc in general in a 14-a zi a ciclului menstrual (14 zile dupa inceputul mesntruatiei), fecundatia si inceputul dezvoltarii copilului se produc deci la 2 saptamani de la inceputul menstruatiei.

(mai mult…)

Reţeaua de clinici si laboratoare private Med-As, unul dintre principalii jucători din piaţa româneasca de servicii medicale, introduce cea mai inovativa metoda de investigare, non invaziva, a tubului digestiv: capsula endoscopica. Videocapsula, de mărimea unei pastile obişnuite de antibiotic, înlocuieşte cu succes procedura neplăcuta si dureroasa a endoscopiei digestive clasice.

Varsta 45-49 ani

45 ani

- diagnostic precoce pentru neoplasmul prostatic: PSA

- diagnostic precoce pentru neoplasm colorectal : test imunologic din scaun

- profilaxia infarctului miocardic, afectiuni mentale : homocisteina, proteina C ultrasensibila

- diagnosticul precoce al deficientei de fier  : saturatia transferinei

- prevenirea aparitiei tumorilor : seleniu, 25 hidroxi vitamina D

- verificarea celor 10 afectiuni de baza : diabet (glicemia, hemoglobin glicozilata), afectiuni renale , guta (uree, creatinina, acid uric), deteriorarea functiei hepatice ( transaminaze, electroforeza, fosfataza alcalina), deteriorarea metabolismului lipidic (colesterol total, HDL Colesterol, LDL Colesterol, Trigliceride), disfunctii ale glandei tiroide (TSH, FT3,FT4), carente de vitamine si minerale (sideremie, calciu ionic, calciu toutal, magneziu, fosfor, sodium, potasiu), probe inflamatorii (fibrinogen, VSH, Proteina C reactiva).

46-49 ani

- diagnostic precoce pentru neoplasmul prostatic: PSA

- diagnostic precoce pentru neoplasm colorectal : test imunologic din scaun

Varsta 50-54 ani

50 ani

- diagnostic precoce pentru neoplasmul prostatic: PSA

- diagnostic precoce pentru neoplasm colorectal : test imunologic din scaun

- profilaxia infarctului miocardic, afectiuni mentale : homocisteina, proteina C ultrasensibila

- verificarea celor 10 afectiuni de baza : diabet (glicemia, hemoglobin glicozilata), afectiuni renale , guta(uree, creatinina, acid uric), deteriorarea functiei hepatice ( transaminaze, electroforeza, fosfataza alcalina), deteriorarea metabolismului lipidic (colesterol total, HDL Colesterol, LDL Colesterol, Trigliceride), disfunctii ale glandei tiroide (TSH, FT3,FT4), carente de vitamine si minerale (sideremie, calciu ionic, calciu toutal, magneziu, fosfor, sodium, potasiu), probe inflamatorii (fibrinogen, VSH, Proteina C reactiva).

- afectiuni stomacale : Helicobacter pylori din scaun (antigen)

-  prevenirea aparitiei tumorilor : selenium

(mai mult…)

Varsta 45-49 ani

45 ani

- diagnostic precoce pentru neoplasm colorectal : test imunologic din scaun

- profilaxia infarctului miocardic, afectiuni mentale : homocisteina, proteina C ultrasensibila

- neoplasm de col uterin : test HPV (Papilloma virus ) din recoltare cervicala

- anemia (diagnosticul precoce al deficientei de fier ) : feritina

- prevenirea aparitiei tumorilor : seleniu, 25 hidroxi vitamina D

- verificarea celor 10 afectiuni de baza : diabet (glicemia, hemoglobin glicozilata), afectiuni renale , guta (uree, creatinina, acid uric), deteriorarea functiei hepatice ( transaminaze, electroforeza, fosfataza alcalina), deteriorarea metabolismului lipidic (colesterol total, HDL Colesterol, LDL Colesterol, Trigliceride), disfunctii ale glandei tiroide (TSH, FT3,FT4), carente de vitamine si minerale (sideremie, calciu ionic, calciu toutal, magneziu, fosfor, sodium, potasiu), probe inflamatorii (fibrinogen, VSH, Proteina C reactiva).

46-48 ani

- neoplasm de col uterin : test HPV (Papilloma virus ) din recoltare cervicala

48 ani

- diagnostic precoce pentru neoplasm colorectal : test imunologic din scaun

Varsta 50-54 ani

50 ani

 - osteoporoza (2 ani dupa ultima menstruatie) :  Deoxypiridolina, Estradiol, 25- hidroxy vitamina D, PTH, CTX

- diagnostic precoce pentru neoplasm colorectal : test imunologic din scaun

- profilaxia infarctului miocardic, afectiuni mentale : homocisteina, proteina C ultrasensibila

- verificarea celor 10 afectiuni de baza : diabet (glicemia, hemoglobin glicozilata), afectiuni renale , guta (uree, creatinina, acid uric), deteriorarea functiei hepatice ( transaminaze, electroforeza, fosfataza alcalina), deteriorarea metabolismului lipidic (colesterol total, HDL Colesterol, LDL Colesterol, Trigliceride), disfunctii ale glandei tiroide (TSH, FT3,FT4), carente de vitamine si minerale (sideremie, calciu ionic, calciu toutal, magneziu, fosfor, sodium, potasiu), probe inflamatorii (fibrinogen, VSH, Proteina C reactiva).

- afectiuni stomacale : Helicobacter pylori din scaun (antigen)

- diagnosticul precoce al neoplasmului mamar : mamografie, CA15/3

- prevenirea aparitiei tumorilor : selenium

- neoplasm de col uterin : test HPV (Papilloma virus ) din recoltare cervicala

(mai mult…)

Denumirea de artrita cuprinde peste 100 de boli articulare, caracterizate prin dureri si anchilozari ale articulatiilor de diferite grade care pot limita mobilitatea persoanelor afectate.

Exista foarte multe forme ale artritei, insa cateva din ele au o frecventa de aparitie crescuta:
- Artrita reumatoida apare in urma unei inflamatii a membranei articulare si a cartilajului articular. Ar merge o poza cu o articulatie care sa arate membrana si cartilajul. Din acesta cauza articulatia devine dureroasa, se tumefiaza si se poate ajunge la anchilozare. Cele mai afectate sunt incheieturile mainii si degetele de la maini si picioare. Boala apare indeosebi la adultii tineri sau de varsta mijlocie, avand incidenta mai crescuta la femei. Printre factorii care favorizeaza aparitia acestei afectiuni se numara ereditatea, oboseala, problemele de circulatie, anemiile si problemele cu tendoanele sau tiroida.
- Artrita infectioasa apare atunci cand inflamatia articulatiilor este o urmare a unei infectii bacteriene. Ea se poate produce in urma unei rani infectate sau a altor boli ca tuberculoza sau infectia urinara.
- Osteoartrita se caracterizeaza prin degradarea cartilajului unei articulatii, fiind prezenta mai ales la articulatiile soldului sau genunchilor. Specifica acestei boli este acumularea de lichid la nivelul articulatiei, ceea ce duce la tumefierea acesteia, la dureri si la reducerea mobilitatii bolnavului. Boala apare mai ales la persoane de peste 60 de ani, de 3 ori mai mult la femei decat la barbati.
- Guta este si ea o boala articulara din pacate foarte des intalnita (mai ales in randul barbatilor, raportul fiind de 10:1 fata de incidenta la femei). Ea se caracterizeaza prin crize acute de dureri articulare cauzate de acumularea la nivelul articulatiilor de cristale de acid uric. In timpul crizelor articulatiile se umfla, se inrosesc si sunt foarte dureroase.

(mai mult…)

Rujeola este o boala acuta infectioasa si extrem de contagioasa, uneori severa, provocata de virusul rujeolic, caracterizata clinic prin manifestari prodromale catarale respiratorii, un enantem bucal particular, urmate de o eruptie caracteristica si insotita de variate complicatii bacteriene.

Rujeola este o boala infectioasa de mare raspandire universala, aparand in toate localitatile R. Moldova, la orice latitudine. Rujeola afecteaza pana la 99,9% din populatie, receptivitatea fiind generala (intr-o populatie nevaccinata). In populatia urbana, boala apare endemo-epidemic, cu valuri epidemice la 2 – 3 ani; in zonele rurale, apare sporadic sau in epidemii extinse, la intervale mai mari. Aspectul clinic al epidemiilor s-a pastrat in general acelasi, dar severitatea lor a scazut mult in ultimele decenii. Morbiditatea in sectorul Briceni prin rujeola variaza anual, in functie de nivelul endemic si de aparitia de epidemii, se inregistreaza preponderent la copiii varstei scolare. Pe parcursul anului precedent sau inregistrat 16 cazuri de rujeola in s. Balasinesti. In ultimii ani, in Republica Moldova in legatura cu aplicarea programului de vaccinare antirujeolica a copiilor, morbiditatea a scazut considerabil. Acest fapt se observa si in sectorul Briceni, sursele de infectie constituite numai de omul bolnav, cu forme tipice sau atipice de boala. Nu exista purtatori sanatosi de virus rujeolic.

(mai mult…)

Tumora maligna a rinichiului dezvoltata pe seama tesutului renal embrionar.
Tumora lui Wilms afecteaza indeosebi copilul. Foarte voluminoasa, ea se revela de cele mai multe ori printr-o crestere in volum a abdomenului. Tumora poate, de altfel, sa comprime vena cava inferioara si sa provoace edeme ale membrelor inferioare si o ascita (acumulare de lichid in cavitatea peritoneaia). Nu rar se intampla ca tumora sa afecteze ambii rinichi. Metastazele pulmonare si hepatice sunt frecvente.

Diagnostic - Diagnosticul se pune pe baza ecografiei renale, a urografiei intravenoase si a scanerului abdominal, completate uneori cu o arteriografie renala.

Tratament si prognostic – Tratamentul cuprinde nefrectomia (ablatia chirurgicala) a rinichiului pe care se afla tumora si, adesea, o chimioterapie si o radioterapie in caz de metastaze sau cand tumora este prea voluminoasa pentru a putea fi operata.
Sinonim: nefroblastom.

NEFROBLASTOMUL LA COPIL
Nefroblastomul (tumorã renalã) prezintã un interes deosebit prin frecvenþa crescutã în oncologia copilului si rata crescutã de curabilitate, consecinþã a progreselor oncologiei moderne. Având o componentã histologicã heterogenã, afectiunea a fost etichetatã sub diferite denumiri, dintre cele mai cunoscute sunt nefroblastom, carcinosarcom renal si tumora Wilms. Tumora poartã numele chirurgului german Max Wilms, care a prezentat-o ca o boalã specificã copilului în 1889. Din istoricul afectiunii si a etapelor terapeutice mentionãm urmãtoarele:

(mai mult…)

Retinoblastomul este o boala in care apar celule maligne in tesutul retinian. Retina este un strat nervos al ochiului care se gaseste la polul posterior, este stratul cel mai intern. Retina receptioneaza lumina si trimite imagini la creier prin nervul optic.

Desi retinoblastomul apare la orice varsta, cel mai frecvent apare la copiii sub 5 ani. Tumora poate apare la un ochi sau la ambii ochi. Foarte rar invadeaza tesuturile vecine (tumora exofita) sau alte parti ale corpului (metastazare). Cel mai frecvent caz este retinoblastomul unilateral si acesta poate fi tratat.
Retinoblastomul apare in unele cazuri congenital, datorita unei mutatii genetice pe o gena transmisa de la parinte la copil.

MECANISM FIZIOPATOGENETIC
 
Uneori retinoblastomul este mostenit (de la parinti la copii). Retinoblastomul de cauza genetica (mostenirea unei gene cu mutatii) se numeste retinoblastom congenital. De obicei apare la o varsta mai frageda decat retinoblastomul dobandit. Retinoblastomul unilateral nu este mostenit de obicei. Retinoblastomul bilateral este intotdeauna congenital. Daca un retinoblastom congenital apare mai intai la un ochi, exista sansa de a aparea mai tarziu si la celalalt ochi. Dupa diagnosticarea retinoblastomului unilateral, ochiul sanatos se monitorizeaza o data la 2 pana la 4 luni, timp de cel putin 28 de luni. Dupa ce se termina tratamentul pentru retinoblastom, monitorizarea prin controale regulate pana la varsta de 7 ani este esentiala.Tratamentul ambelor tipuri de retinoblastom trebuie sa includa consiliere genetica (o discutie cu un medic specializat in boli ereditare). Rudele de  gradul I trebuie monitorizate de asemenea si consiliate genetic in privinta riscului de a dezvolta cancerul.

(mai mult…)